Contributors – De unde ne documentăm când vorbim despre Reforma protestantă – un inventar la zi al resurselor disponibile în limba română

http://www.contributors.ro/cultura/de-unde-ne-documentam-cand-vorbim-despre-reforma-protestanta-%e2%80%93-un-inventar-la-zi-al-resurselor-disponibile-in-limba-romana-%e2%80%93

Anunțuri
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

TGC – 9 Things You Should Know About Lutheranism

http://www.thegospelcoalition.org/article/9-things-know-lutheranism

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Sorin H. Trifa: Pentru cine bat clopotele, domnule Martin Luther?

„Din păcate, astăzi, la cinci sute de ani de la nașterea Reformei Lutherane, cele mai multe Bisericii Lutherane din prezent au îngropat teologia Reformei Protestante ridicând peste acesta un monument al uitării și al disprețului, în condițiile în care toate aceste Biserici sunt împotriva a ceea ce Reforma Protestantă din Secolul al XVI-lea a învățat. […]

Din păcate, astăzi cele mai multe dintre Bisericile Lutherane apostaziate în teologia liberală se pregătesc să sărbătorească jubileul Reformei Protestante cu toate că nu mai au aproape nimic în comun cu această mișcare de trezire spirituală din Secolul al XVI-lea. De altfel, pentru aceste Bisericii, jubileul acesta este identificat cu chestiuni istorice, culturale, etnice sau naționale ci aproape deloc cu chestiuni spirituale.”

http://www.bisericalutherana.ro/lutheranism-reforma-protestanta/teologie-lutherana/pentrucinebatclopoteledomnulemartinluther

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Marvin Olasky: 25 books about Luther and the Reformation

http://world.wng.org/2017/10/beyond_sunny_stories_of_how_good_we_are

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

RNS – What came after: The Counter-Reformation art of Carlo Dolci

„Dolci’s paintings are libraries of the day’s Catholic visual conventions:

– Mary Magdalene is portrayed with wild, curly locks and a jar of oil next to her. (In some accounts, Magdalene is the “sinful woman” who anoints Jesus’ feet, though many scholars say this was not Mary Magdalene.)

– John the Baptist is typically portrayed carrying a cross made of reeds on which hangs a banner with the Latin phrase “Ecce agnus dei,” or “Behold the Lamb of God.” (John, according to tradition, preached about the one who is to come who is mightier than he.)

– Matthew, the author of the first Gospel in the New Testament, is represented writing with a quill while an angel hovers in the background. (Matthew’s symbol is an angel, while Mark is represented by a lion, Luke an ox and John an eagle.)

These devices were not new with Dolci. They were the deposit of hundreds of years of accumulated symbolism. But he upheld them with a controlled virtuosity.”

http://religionnews.com/2017/10/30/what-came-after-the-counter-reformation-art-of-carlo-dolci

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Ștefan Colceriu: Moise cu coarne

„Originalul ebraic spune așa la Exod 34,29: „pe când se cobora Moise de pe muntele Sinai – iar cele două table ale mărturiei erau în mâna lui pe când se cobora de pe munte –, el nu știa că pielea de pe fața lui strălucea pentru că vorbise cu Domnul.” Versiunea greacă a Septuagintei, de dată foarte timpurie, adică de la jumătatea secolului al III-lea înainte de Hristos, păstrează înțelesul originalului, abstractizând totuși în stilul ei specific expresia ebraică „pielea feței sale” care devine în grecește „înfățișarea feței sale”. Însă și într-o parte, și în cealaltă, se spune limpede că chipul lui Moise strălucea (în ebraică qāran, în greacă dedóxastai). Dacă însă ne uităm în traducerea latinească atribuită sfântului Ieronim, adică în Vulgata, lucrurile devin greu de înțeles: „chipul lui avea coarne” (quod cornuta esset facies sua). În acest caz, principiul traducerii Vechiului Testament în limba latină enunțat de însuși autorul ei, Hebraica veritas, i-a jucat acestuia feste. Pentru că, urmând, se pare, o altă tradiție de traducere Bibliei ebraice în greacă, datorate unui învățat evreu din secolul al II-lea după Hristos, Aquila, traducătorul Vulgatei citește și interpretează greșit sensul rădăcinii triconsonantice qrn, care stă la baza a două verbe diferite, unul însemnând „a străluci”, și altul „a avea coarne”. Confuzia rădăcinii identice a celor două cuvinte e posibilă pentru că, în scrierea semitică antică se notau doar consoanele, iar vocalele erau intuite și pronunțate în conformitate cu contextul. Pe măsură ce limba ebraică avea tot mai puțini cunoscători, care, risipiți în toată lumea Orientului Apropiat, își pierduseră dexteritatea lingvistică din patrie, textele notate doar consonantic deveneau din ce în ce mai greu inteligibile. Până într-acolo încât, începând din secolul al VI-lea după Hristos, are loc o reformă a scrisului în limba ebraică ce presupune notarea cu semne specifice de regulă sub consoane a vocalelor corecte. Or, în cazul nostru, traducătorul în latină avea sub ochi numai originalul nevocalizat și a interpretat greșit rădăcina qrn, fiind convins de valabilitatea versiunii sale pe care o va fi confruntat cu aceeași soluție din traducerea lui Aquila. Astfel, cititorii Vulgatei au perseverat în lectura acestei versiuni fără sens, căreia i se datorează și apariția stranie a lui Moise din San Pietro in Vincoli.”

http://republica.ro/moise-cu-coarne

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Teodor Baconschi: Numai creștinismul se acomodează cu o civilizație a libertății, bazată pe demnitatea ireductibilă a persoanei umane ca ”imago Dei”

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu